vineri, 12 decembrie 2008

Zece luni


Zece luni cu Iulia.
Cat de greu mi-ar fi azi si cat de intesata de problemele cotidiene mi-ar fi ziua, nu pot spune decat ca de zece luni sunt mai fericita. Sunt mai buna, mai iubitoare, ma implinita. Viata mea e schimbata complet asa cum nu mi-am imaginat, dar cum nici nu am visat vre-o data.
Intr-o lume uneori gri, eu am universul meu roz alaturi de ea. Si alaturi de familie.
Multumesc Iuliei pentru ceea ce sunt azi, si multumesc lui Dumnezeu pentru Iulia!

marți, 9 decembrie 2008

Ce mai stie Iulia sa faca?

Ce bine ca ne-a provocat prietena Irina impreuna cu Mateias la o povestioara despre ce mai stiu bebelusii nostri sa faca!
De ceva timp, pe Iulia a invatat-o matusa Daniela cine e Pinocchio. O marioneta frumoasa foc a devenit punctul de atractie maxima, pentru cateva zile.
Toata ziua rasuna in casa intrebarea 'Si...unde e Pinocchi?'. Iulia isi intorcea imediat privirea spre locul unde statea marioneta agatata si timid isi intindea aratatorul pufos spre ea.
Bucurie mare, si mandrie cat cuprinde. Aplauze, sarutari si imbratisari, ...ce sa mai, zile de sarbatoare.
Incet incet ne-am ales alte repere, o icoana, un tablou, flrile din gradina, o jucarie. Si am vazut ca merge. Le memoreaza si le recunoaste imediat cum o intrebi.
Intr-o zi o intreb asa din senin 'Iulia, unde e tata? Tatal tau?' Se uita putin in jur, desi tata era aproape apoi se uita la el si isi duce degetelul aratator chiar pe pieptul lui.
M-a emotionat asa de tare!
Vine imediat intrebarea adresata de tata, 'Dar mama'? Unde e mama?' Si simt imediat degetelul la mine pe obraz. A fost emotie asa mare, ca aceeas pe care am simtit-o la primul 'MAMA'.

Din ciclul 'Ce mai stie sa faca Iulia' as mai aminti aprins - stins lumina. Stinsul luminii face parte din ritualul de culcare. O au in brate si mergem la intrerupator. Ii zic mereu ca are onoarea sa dea stingerea.
Se ridica in picioruse sprijinita de diverse obiecte si merge cu aceeasi placere si busilea dar si de manuta.
Stie sa faca semnul de pa-pa din manuta (tare frumos si caraghios in acelasi timp - o miscatie de rotire a palmitei), cel mai adesea cand pleaca cineva. Mai greu atunci cand pleaca ea.
Jucam Bau aici- Bau aici. Cel mai tare imi place ca a invatat sa ne provoace la joaca. Isi ia paturica si si-o pune pe fata. Sta asa cateva secunde apoi o da jos si se pune pe chicotit.Repeta gestul pana o vezi si te prinzi in joc. Veselie mare la noi in casa.
Multumim Irina, cu gandul la viata de zi cu zi alaturi de copii nostri uitam sa facem bilantul progreselor si sa ne umplem inimile de mandrie!

sâmbătă, 6 decembrie 2008

Si a venit Mos Nicolae si anul acesta!

Si a venit Mos Nicolae si anul acesta!
De ceva timp, la orice sarbatoare, ma gandesc cum va reactiona Iulia. De ziua mea ma gandeam anul asta cum va fi Iulia anul viitor? Cum va arata, cum se va bucura, oare va stii sa imi spuna LMA? Oare va merge in picioruse, oare va stii sa ofere o floare?
Ma gandesc la ziua ei, cand va face 1 an, oare va stii sa sufle in lumanare?
De Paste la fel, ma uitam la ea cat e de mica, inchideam ochii si incercam sa mi-o imaginez fix anul viitor.
Invitabil anul acesta, de Mos N, cand i'am pus cadourile in pantofiori, m'am gandit ca nu stie nimic din ce incercam noi sa facem, de cadou si de surpriza. Ma gandesc cum va fi urmatorul Mos N. din viata noastra.
Aseara am deschis cadourile inainte de culcare. Au fost trei pachetele - de la parinti si de la bunici.
E mica, mica inca. Le-am deschis pe toate una dupa alta si asta cred ca a bulversat-o. Oscila intre una si cealalta. Nu mai stia la ce sa se uite, le-ar fi strans pe toate in jurul ei.
A fost o perioada tare preocupata de ele, dar s-a plictisit si cel mai drag lucru i-a fost tot biberonul de noapte buna.

Ma gandesc de pe acum, cum va fi de Craciun? Dar anul viitor? Va realiza cine este Mos Craciun?
Vreau sa ma intreb acum si sa reusesc sa imi aulng din minte obsedanta curiozitate referitoare la viitor. Vreau sa traiesc momentul. 'In viitor' e si asa prea aproape, adesea imi e dor de 'acum'.

joi, 4 decembrie 2008

Schimbare

E asa tarziu! Iulia doarme apetisant la ea in patut, iar eu schimb a doua oara destinatia blogului.
Prima data am vrut sa fie numai pentru mine - amalgam de trairi si evenimente din toate timpurile, apoi l`am impartit cu `gashca vesela`. Acum il cosmetizez, pastrez postarile de `mami` si il fac pentru Iulia si gashca de mamici only.