miercuri, 9 iulie 2008

Bunei mele prietene

Prietenei mele A, cu toata dragostea de care mai sunt capabila.

De cand ma stiu imi “consiliez” prietenii. Pe divers probleme, in diverse situatii…si asta nu din experientza mea (pt ca problemele lor o depasesc demult) ci din darul de a’i asculta si de a putea intoarce situatia pe toate partile, cautand “buba” si in gradina lor nu neaparat in a altora.

Acum cateva zile ma suna buna mea prietena A, as putea’o numi cea mai buna, dar nu stiu pe ce criterii sa o numesc “cea mai buna”…dupa bunatatea sufleteasca? dupa compatibilitatea cu mine? dupa cat ma ajuta uneori sa ma regasesc, dupa cat imi imprumuta din exuberanta ei? Nu stiu cum sa o cataloghez asa ca o numesc “buna mea prietena” si pt mine e cea mai buna exprimare.

Avea o prblema si nu stia de unde s’o apuce. Acum cateva luni,dupa o lunga relatzie cu iubitul, au hotarat sa puna punct. Nu mai erau compatibili in aspiratii si astfel nu intrevedeau niciun viitor impreuna.

Simpla ca buna ziua situatia. Dupa cateva luni, in care si’ar fi doit cu ardoare ca el sa’i urmeze drumul, sau macar sa urmeze un drum care sa nu’l “inchida” pe al ei…a sosit momentul cel mare. Impacarea. El e dispus sa se schimbe, s’o ia de la inceput numai ca are nevoie de ea sa’l “indrume”…sa poata fi persoana de care ea are nevoie.

Si vorba cartzii - “ai grija ce iti doresti, si cum reactionezi cand ti se intampla” (n.m. “Pe touri”)….buna mea prietena s’a trezit in fatza unei situatzii care o depaseste.

Responsabilitatea de a crea dintr’un om care pana mai acum ceva timp avea ganduri,trairi si aspiratzii personale, un produs 100% al tau o apasa prea mult. Nu crede ca i’ar placea si nici nu crede ca ar putea trai toata viatza alaturi de ceva ce poate fi modelat de la o zi la alta, fara acea scanteie de personalitate ce te poate surprinde, ce’ti poate aprinde tzie in suflet un foc, care sa nu se stinga niciodata. Pasiunea. Da, pasiunea evocata spre exemplu de Eliade pentru Maitreyi. Nu e prea indrazneata ca o vrea…e in firea noastra ca oameni sa n dorim perfectiunea.

I’am dat un sfat. Sa aiba rabdare cu el, cu sacrificiul pe care vrea sa’l faca. Sunt poate oameni in lumea asta care renunta la ei, in favoarea altora. Nu sunt multi, dar ea are unul in fatza.

Pentru binele ei, dar si al lui, sa nu inerce sa’l schimbe. Nu aduce nimic bun pentru niciunul dintre ei.

Accespta’l asa cum este, e mai usor decat sa’l accepti ca pe produsul tau!

Niciun comentariu: