sâmbătă, 7 martie 2009

La joaca



Ne-am jucat ieri amandoua, de mi- au sarit capacele (mie) iar ea a plecat seara tot cu chef de chicoteala.
A venit ieri dimineata mama sa o ia pe Iulia la ei in weekend. Ca de altfel in majoritatea weekendurilor.
Cu o seara inainte am citit si ma culcasem tarziu, stiind ca are cine sa o preia de dimineata.
Avand ajutor la chestii administrative, am copilarit si eu. Toata ziua am tinut-o intr-o veselie.
Am inceput dimineata in fata oglinzii, ne-am spus buna-dimineata, ne-am prezentat: mama, Iulia, apoi am inceput sa facem cucu- bau dupa usa de la dressing. Ras in hohote.
Ca sa nu mai stau in picioare am hotarat sa mutam joaca pe canapea si sa ne pitim dupa paturica ei.
Si- o punea pe cap si eu trebuia sa intreb disperata: `Unde e Iulia?? Mama, ai vazut-o pe Iulia? Cumva a plecat pa-pa?` Si abia dupa ce terminam intrebarea `disperata`, Iulia aparea de dupa paturica roz, cu gura pana la urechi, imprastiind hohote de ras in toata camera.
Urmeaza dansul. Cautam prin laptop melodii de copii, ne bataim pe picioruse de pe stangul pe dreptul, cam fara pofta. Epuizam folderul `Bebe` si ajungem la Tudor Gheorghe.
Ignorand faptul ca e o melodie de leagan, pe refren, ridica manuta dreapta spre cap si incepe sa bataie funduletul sus- jos, misca capul a petrecere si uite asa ajunge pe repeat de 7, 8 ori minim.
Abia scapata de pe ringul de dans, o rog sa ne jucam cu papuselele cu nume ciudate.
Are Iulia vre-o 6 papusi fiecare reprezentand cate o tara sau continent. Avem africanca, pe care am botezat-o Africa, avem Elvetia, China, Spania etc. Scoate papuselele una cate una si le indreapta imperativ spre mine, pe semne sa ma verifice daca le stiu dupa nume. Si incep: Elvetia.... China...etc. Face cu mine cum face taica`su cu ea. Numai ca eu sunt mai constiincioasa, le stiu pe toate, ea nu o stie decat pe China, momentan. Dupa ce trec testul oral, satisfacuta, se muta la bucatarioara primita de la bb Lucas.
Si unde nu incepe sa arunce cu portocalele, lamaile, gogosarii prin toata casa... apoi imi face semne sa i le aduc. Pune doua lamai in craticioara si incepe sa le amestece cu cutitasul. Ii explic ca e mai potrivit sa aleaga furculita. Ma vede mama si imi spune sa iau furculita de acolo, sa nu mai invat `fata` la prostii. Daca isi scoate ochii cu ea? `Uff mama, pai daca e mare si gateste singurica, crezi ca ar trebui sa ne mai speriem de o amarata de furculita?`
Termina cu lamaile inainte sa ma ia bunica-sa la cearta serios si baga doua cuburi albastre la cuptor. Inchide, deschide usa de la cuptor de 20 de ori in doua minute, parca ar astepta sa le gaseasca rumenite.
Trece iufa cu aptitudinile casnice si vine masa de prans. Punem cuburile si cupele pe tavita, castronul in poala (niciodata castronul pe tavita caci ajunge jos in urmatoarele secunde) si incepe mama sa o `indese` cu primele bucatele de teama sa nu fie si ultimele. Iulia imparte cuburile in stanga si dreapta pe jos. Dau sa plec la bucatarie sa fumez o tigara si sa imi termin cafeaua. Ma striga BunicaIuliei: `Mama, intretine-o si tu putin, poate reuseste sa manance mai bine`.
Ma intorc din usa amarata, caci stiu ce inseamna sa o `intretin`. Ea sa arunce si eu sa le culeg de pe jos, sa i le dau iar `la mana`, ca sa aiba cu ce sa arunce iar.
Mananca Iulia prost dar macar scap de genuflexiuni (Doamne, iarta-ma!).
`Hai sa o culcam!`
` Du-te mama si culc-o tu, ca vreau sa citesc ceva pe DC` ii zic. Si pleaca amandoua la dormitor.
Peste cinci minute aud usa la dormitor si pe mama cum ma striga `Mamicooo, vino tu ca are chef de joaca!`
Ma duc, ma pun in pat cu ea, ii dau suzeta si fac pe `mortu`. Ia capacul de la suzi, si-l indeasa in ochi, o ia pe Bibi o intoarce pe toate partile, o lasa pe Bibi se intoarce cu spatele la mine si nu se mai misca. Pash, pash, ma ridic si ma uit ce face. Doarme. Doamne ajuta! O mut la ea in patut si ies. Zic...`Mama, mission accomplished`. Doua ore program de voie.
Mama la tv, eu la laptop, mai schimbam o vorba,doua. Nu cred ca trec 40 de minute si suna soneria. Sarim ca disperatele amandoua de pe canapea spre usa.
Vecina (de 80 de ani), a vazut ca e mama la noi si venise sa o roage pentru nu stiu ce investigatii la spital.
Nu apucam sa o poftim in casa si sa o rugam sa vorbeasca mai incet (in ciuda faptului ca e surda,
saraca), caci din dormitor se aude `Iiiiiih, ma-maaaa!` Eu cu mama incremenim. Si iar, din dormitor, pe un ton poruncitor `ma- maaaa`. Iulia in picioare, cerea la joaca.
O pun iar in patul nostru, fac iar pe `mortu`. Juma` de ora. Nici chip de somn.
iesim din dormitor caci il striga pe `Bebi`. Bebelusul ei pe care il plimba zilnici cu carutul prin casa.
Il ia pe Bebi la intors si pe-o parte si pe alta, il taraste putin pe jos, il pune la el in scoica, imi cere mana sa il plimbam pe bebi cu scooica prin casa. Si hai la ture. Nici nu mai stiu cate, dar cred ca a fost macar jumatate de km prin mititelul nostru apartament cu doua camere.

Hotaram sa o scoatem la o plimbare cu carutul, sa-si plateasca si mama telefonul.
Poate vrea sa adoarma la aer curat.
O imbracam cu greu, franta de obosita nu ii mai intra nimeni in gratii nici macar Bui (bunica-sa).
Noi ii dam ciorapii ea ii scoate. Iesim afara si maraiala persista. Nu vrea sa mearga decat cu Bui de mana. Eu imping la carut, Bui merge pe langa carut si o tine de mana. Toate bune acum.
Sunt obosita de moarte, ma gandesc cine m-a pus sa ma joc atat la varsta mea. Regret (ca de fiecare data) ca nu m-am culcat devreme aseara.
Ma bucur macar ca ma pot odihni impingand la carut si mergand alene pe bulevard.
Intram in drum la un magazin de copii. Poate ii gasim incaltari de primavara, in curand nu mai merg ghetele imblanite.
Ne arata cateva modele si ma apuc sa i le probez. Nu vrea sa stea, urla la niste manechine `Bebi` si vrea la ele. O doamna draguta aduce in brate un bebelush mare si il tine sa il atinga Iulia.
O alta doamna de acolo trece la probat. La ea vrea, sta sa o incalte - descalte de 4, 5 ori. Nu ii vin bine decat o pereche rosie, pe care nu pot sa ii iau ca nu s-ar asorta la nimic.
De rusine ca am facut galagie, ca am mobilizat toata echipa de vanzatoare, iau doua biberoane Chicco si plecam tot fara pantofiori de primavara.
Plecam acasa, pe drum niciun semn ca ar vrea sa adoarma. Din contra, parca era mai fresh decat de dimineata.
Acasa mai plimbam 1/2km pe Bebi si in carut. Ca deh, venise cu pofta de zbenguiala.
Asteptam bunicul sa vina sa ia `fetele` (pe Bui si pe Iulia) acasa.
Cand a plecat, tot cu chef de joaca a plecat. Tot cu gura pana la urechi si tot cu `ihihiiii` a iesit pe usa.
Si cand ma gandesc ca pentru mine ar fi fost mai bine, macar un `Piticot` sau un `Nu te supara frate`! Imi dau seama ca sunt mare si ca a venit vremea sa nu ma mai joc toata ziua cu papusi.

6 comentarii:

Lala spunea...

Dar macar te-ai distrat cu papusa cea mica si plina de personalitate .
Pup fetele .

Ceska777 spunea...

Wow! Ce zi!!!!!

Bogdana spunea...

ce zambet smecheresc si ghidus are :)))) zambeste si cu ochii!
e dulce rau!

elle spunea...

pupam dulceata mica!! sa stii ca astia mici au mai multa energie decat noi .. dupa vreo 2 h de joaca mie imi vine sa lesin si eva trage de mine sa ne jucam, s-o fugaresc .. sa facem bau-bau ..

Mama Iuliei spunea...

Fetelor am cazut seara rupta!
@Lala, asa e, ma uit ca acum creste si nu mai e papusha aia pe care o puneam cum voiam si statea la smotocit.
@Ceska tu stiiii! Tu am vazut ca ai des zile ca asta a mea.
@Bogdana, saru`mana. E ghidusha rau. Tragem acum `pacatele din copilarie`, ca si eu si taica`su cica am fost poznashi.
@Elle musai trebuie intalnite fetele noastre la un cucu-bau

paralelipipedic spunea...

domnu' inginer trotil pupa don'soara pipetzica trotil si o invita la un cucu-bau pe plaja la vara!!!